Știri
Val de Covid și călătorii, o combinație posibilă în sezonul estival 2022. Ce-i de făcut dacă ne infectăm înainte de concediu sau în timpul lui? Este bine să ne cunoaștem drepturile și să avem o conduită preventivă chiar din timpul rezervărilor
23 la sută din apa potabilă se pierde în drum spre robinetele noastre: pierderile sunt cauzate de țevi vechi sau defecte, constată Federația Europeană a Asociațiilor naționale a serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare (European Federation of National Associations of Water Services, EurEau). Procentajul pierderilor este doar unul estimat, deoarece serviiile de alimentare calculează cantitatea de apă trimisă prin instalații, însă nu pot ști cu exactitate cât ajunge la consumator. Apometrele defecte sau lipsă fac și ele estimările dificile. Uniunea Europeană a finanțat un proiect, prin care drone și avioane de mici dimensiuni identifică pierderile din țevi prin detectarea modificărilor de umiditate și temperatură a solului. Altă metodă pentru detectarea pierderilor implică variațiile nivelului de zgomot din țevi. Mai ales noaptea se instalează aparate dosebit de sensibile, ce pot percepe variații posibile ale zgomotului produs de curgerea apei
Lemnul pare să fie noul plastic. Haine, ambalaje, tacâmuri și periuțe de dinți se fabrică acum din masă lemnoasă, toate pentru protejarea mediului de efectele deșeurilor din materiale plastice. Cererea de lemn este însă în prezent mult mai mare decât ce pot oferi pădurile. Lemnul este irosit de parcă omenirea ar avea la dispoziție resurse nelimitate. În aceste condiții este decisivă aplicarea principiilor economiei în circuit și utilizării în cascadă: lemnul poate fi de exemplu folosit mai întâi în construcții, apoi pentru produse realizate din masă lemnoasă și doar la urmă pentru încălzire și producția de energie
Suntem suma amintirilor noastre, cu neajunsul că toate amintirile probabil că sunt false sau cel puțin conțin părți eronate. Amintirile false sunt construite încă din copilăria timpurie, datorită amneziei infantile. Termenul din domeniul psihologiei se referă la perioadele din primii ani de viață, din care de fapt nu avem amintiri, deoarece atunci creierul nostru încă nu este capabil de reținerea lor. Fenomenul durează aproximativ până la vârsta de 3 sau 4 ani. Abia după aceea putem memora amintiri autobiogrtafice. Totuși avem senzația că ne putem aminti foarte bine. Un rol mare îl joacă aici factorii sociali. Vrem să ne amintim, pentru a avea și noi un cuvânt de spus, sau savurăm posibilitatea de a povesti o anecdotă. De fapt, ne stabilim propria poveste înzestrată cu sens. Inspirația o găsim în povestirile altora sau fotografii. Este de asemenea adevărat că ne amintim de lucrurile care ne interesează. Condițiile cele mai bune pentru formarea unei amintiri există atunci când amintirea este legată de mai multe simțuri de percepție: o imagine asociată cu un miros, un sentiment, o emoție. De fiecare dată când ne amintim ceva, putem modifica amintirea. Mai adăugăm sau omitem ceva – și începem să uităm. Amintirile sunt deci mereu în mișcare și depind foarte mult de felul în care percepem lumea din jurul nostru
“Istoria azi” – 1965: inaugurarea Tunelului Mont Blanc, ce leagă oraşele Chamonix-Mont-Blanc (Franţa) şi Courmayeur (Italia). Tunelul lung de 11,6 km, la momentul inaugurării cel mai lung din lume, poate fi parcurs în 15 minute, respectând restricţia de viteză de 70 km/h şi distanţa de 150m dintre autovehicule – 1945: la Los Alamos, SUA, este detonată prima bombă atomică – 1661: Banca din Stockholm, cunoscută şi drept Banca Palmstruch, a emis în premieră europeană bancnote de hârtie. Măsura a servit liniştirii populaţiei, nemulţumită de valoarea scăzută a monedelor din Suedia
Calendarul personalităţilor – 1872: Roald Amundsen, explorator polar norvegian. Împreună cu patru însoţitori, a ajuns la data de 14 dec. 1911 în premieră mondială la Polul Sud – 1821: Mary Baker Eddy, lideră religioasă și autoare nord-americană; în anul 1908, la vârsta de 87 de ani a fondat cotidianul “The Christian Science Monitor” – 1723: Joshua Reynolds, pictor englez – 1486: Andrea del Sarto, pictor italian